.png)
„Trebuie să alergi cât de repede poți doar pentru a rămâne pe loc, dar pentru a ajunge undeva, trebuie să alergi cel puțin de două ori mai repede.” Acest lucru este conform lui Lewis Carroll în cartea sa „Alice Through the Looking Glass”, care rămâne la fel de relevantă ca niciodată în secolul XXI.
Deși pandemia de coronavirus a limitat călătoriile în întreaga lume, ritmul vieții continuă să se accelereze. Incertitudinea din ultimul an i-a încurajat continuu pe oameni să lucreze mai mult și să caute soluții imediate pentru a-și gestiona noile circumstanțe. Tranziția parțială sau completă la munca la distanță contribuit foarte mult la estomparea liniei dintre viața profesională și cea privată.
Termenul „sindrom de burnout” a fost inventat de psihologul american Herbert Freudenberger în 1974. În teorie, burnout-ul provine dintr-un anumit tip de condiții de muncă sau structură organizațională. Omul de știință a recomandat să facem față situației atât la nivel personal, cât și la nivel organizațional. De exemplu, prin reducerea orelor de lucru sau sprijinirea și instruirea angajaților.
Potrivit unui sondaj din partea Deloitte, în 2020, 70% dintre respondenți au declarat că au experimentat epuizare la locul de muncă. 50% dintre cei chestionați au raportat că au experimentat-o de mai multe ori. Factorii determinanți ai epuizării, conform unui sondaj anonim realizat de aplicația Blind, includ suprasolicitarea, o linie estompată între muncă și casă, lipsa timpului liber și necesitatea de a rămâne conectat.
Conform clasificării Organizației Mondiale a Sănătății a bolilor, epuizarea este un sindrom de stres cronic, care provine de la locul de muncă, cu care o persoană nu poate face față. OMS definește trei caracteristici ale sindromului:
- Oboseală constantă și epuizare.
- Sentimente de detașare de muncă sau emoții negative care apar atunci când se gândește la muncă.
- Stima de sine scăzută în ceea ce privește realizările profesionale, un sentiment de incompetență și o scădere a productivității muncii.
Din punct de vedere biochimic, dopamina face ca munca să se simtă plăcută. Într-o stare sănătoasă, fiecare sarcină finalizată este însoțită de eliberarea acestui hormon. Într-o situație de epuizare emoțională, mecanismul natural încetează să mai funcționeze: numărul sarcinilor crește, dar satisfacția de la finalizarea lor nu urmează.
Karina Budinskaya
„O boală este mai ușor de prevenit decât de vindecat”. În conformitate cu observația lui Hipocrate, Karina Budinskaya, Directorul Centrului de Instruire și Dezvoltare AsstrA, a pregătit următorul set de recomandări pentru a ajuta la prevenirea dezvoltării sindromului burnout.
- Analizați proiectele curente și măsurați-le în raport cu resursele disponibile. Aruncați proiectele noi dacă volumul de muncă este deja peste capacitate. Este important să vă controlați propriul volum de muncă și să urmăriți ce să adăugați la lista de sarcini și ce nu este cazul. Vei reuși cu adevărat să faci acel lucru singur? Poate că este timpul să delegați. Acordați atenție dacă sunteți de acord spontan cu un nou task. Poate că vă asumați noi sarcini pentru că vă este frică să refuzați.
- Analizați periodic proiectele pe care le-ați început. De exemplu, o dată pe săptămână, lună sau trimestru. Stabiliți ce ați reușit să faceți, cu cine ați comunicat și, cel mai important, ce etape ați atins până acum. Această analiză vă va ajuta să înțelegeți unde vă aflați în sistemul de urmărire a proiectului.
- Planificați și gândiți-vă nu numai la ceea ce veți avea în timpul programului de lucru, ci și în timpul personal. Programează timpul din calendarul tău pentru a viziona un film, a te întâlni cu prietenii sau a face exerciții. Când vă verificați calendarul, veți vedea în viitorul apropiat ceva plăcut și care nu are legătură cu munca.
- Amintiți-vă noțiunile de bază despre nutriție și somn. O dietă echilibrată vă va ajuta corpul să obțină nutrienții de care are nevoie pentru a funcționa fără probleme. Pentru recuperare, este recomandabil să adormiți înainte de ora 23.00 și să dormiți 7-9 ore într-o cameră întunecată, bine aerisită.
- Faceți exerciții fizice, de exemplu, mers, alergat, plimbare cu bicicleta, patinajul cu role sau practicare de yoga. Alegeți o activitate care se potrivește rutinei zilnice și ritmului atletic personal. Practicați exerciții de respirație și meditație. Respirația atentă va ajuta la dezvoltarea concentrării și prezenței în acest moment.
Aveți multe tipuri de instrumente pentru a menține o atitudine pozitivă și o stare a resurselor. Acestea vă vor ajuta să evitați epuizarea și să mențineți un echilibru între viața profesională și viața personală. Asigurați-vă că aveți o mulțime de evenimente în categoria auto-îngrijire marcate în calendarul dvs.!